Credinta

        A fi putin credincios înseamna a nu fi deloc. (chinez)

       Allah gaseste o ramura joasa pentru pasarea care nu poate zbura. (turc)

       Chiar si gaina când bea apa se uita în sus. (turc)

        Tocmai când un sarpe pierduse orice speranta, istovit de foame si înghemuit într-un cos, un soarece, facând o gaura în timpul noptii, cazu singur în gura aceluia. Satul cu carnea lui, sarpele iesi îndata pe aceasta cale. Fiti linistiti! Destinul este cauza prosperitatii si a declinului oamenilor. (Bhartrhari)

        La început a existat fiinta, unica, fara (vreo) a doua entitate; unii spun ca la început ar fi existat nefiinta, unica, fara (vreo) a doua (entitate), si ca din aceasta nefiinta s-ar fi nascut fiinta. Dar cum ar fi posibil asa ceva? Cum s-ar putea naste fiinta din nefiinta. Fiinta (este aceea care) a existat la început, unica si fara (vreo) a doua entitate. (Chandogya – Upanisad)

       În tulburarea ei hulubita graieste catre iubitul ei: “Sotul meu, s-a sfârsit cu noi. Jos sta un vânator cu arc si sageata ascutita în mâna; în jurul nostru da târcoale un soim”. Asa si era. Dar un sarpe musca pe vânator si acesta nimeri cu sageata soimul. Amândoi pornira iute spre lacasul lui Yama. Ciudat este mersul destinului! (Cukla Bhudeva)

      (El este) întelept, atotcuprinzator, Cel ce exista prin sine Însusi. (Ica-Upanisad)

       El este mare, divin, cu neputinta de închipuit, mai subtil decât ceea ce-i subtil; El se afla infinit de departe si aici aproape (în corp); El salasluieste; pentru cei care îl contempla aici, în cavitatea inimii. (Mundaka-Upaisad)

       Cel care cunoaste pe Brahma suprem… trece dincolo de întristare si pacat si liberat de legaturile inimii devine nemuritor. (Mundaka-Upanisad)

        Si fara paza sta cel pazit de soarta; si cel bine pazit piere, daca-l loveste soarta; traieste si cel nenorocit si parasit într-o padure; si piere în casa chiar cel bine ferit. (Pancatantra)

       Dupa cum aurul cel galben se cunoaste în foc, tot asa credinta trebuie vazuta în vremuri grele. (Ovidius)

       Ca exista zei deducem, între altele, si din faptul ca în toti este o parere înnascuta privitoare la zei; si nu se afla vreun neam atât de în afara legilor si a civilizatiei, care sa nu creada în zei. (Seneca)

       Cine zice îndoiala zice neputinta. (Balzac)

       Sunt lucruri în care trebuie sa crezi pentru a le putea vedea. (Cervantes)

       Minunea este copilul cel mai drag al credintei. (Goethe)

        Gânditorii materialisti au atribuit mecanismului orb evolutiei mai multe miracole, coincidente improbabile si minuni, decât i-au atribuit vreodata lui Dumnezeu toti teologii din lume. (Isaac Bashevis Singe)

         Credintele si hotarârile se macina daca le cântaresti mult. (L. Rebreanu)
Închide-ti o planta la întuneric si veti vedea ce monstru diform se va produce din pricina setei sale de lumina. Oare viata omeneasca nu produce si ea astfel de monstruozitati în tendinta sa spre lumina?… (Lucian Blaga)

         O minune: puterea atât de frageda a mugurului proaspat învinge si sparge scoarta cea mai tare si mai dura a unui arbore. (Lucian Blaga)

         Crezul zilelor noastre nu mai începe cu constientul „cred”, nici cu scepticul „nu cred”, ci cu tragicul „vreau sa cred”. (Lucian Blaga)

         Privesc cum o planta se întinde din întunericul unei pivnite spre lumina. Fiecare fibra i se îndoaie spre razele de soare. Nu poate trai fara de lumina, si totusi planta nu simte si nici nu vede lumina. Oare, sufletul nostru nu creste si nu se-ntinde si el spre-o lumina pe care n-o simtim si n-o vedem?… (Lucian Blaga)

         Iisus: fariseii l-au rastignit numai o data; crestinii de nenumarate ori. (Lucian Blaga)

         Pentru cei mai multi oameni, „misteriosul” devine „natural”, nu fiindca parvin sa-l înteleaga, ci fiindca se obisnuiesc cu el. (Lucian Blaga)

         A avea încredere este o dovada de curaj, a fi credincios este un semn al fortei. (Marie von Ebner-Eschenbach)

         Idealul este în sine o realitate în devenire. (N. Titulescu)