Suferinta – rabdare

       Piatra cu care da lumea în tine cade departe. (arab)

       Trebuia ca întâmplarea sa rastoarne furnica pentru ca aceasta sa poata vedea cerul. (arab)

       La nenorocire se sting toate dusmaniile. (arab)

       Pune-ti necazurile într-o plasa; unele vor trece altele vor ramâne. (arab)

       Sarac fara rabdare, lampa fara ulei. (arab)

       Rabdarea este puterea celui fara putere. (arab)

       Nu se obtine un lucru placut decât rabdându-l pe cel neplacut. (arab)

      Apa care vine mare e un semn ca se termina repede. (armean)

      Ne-am dus la munte – am îndurat frigul; ne-am dus la câmpie – am îndurat tântari . (armean)

      Durerea de cap face sa treaca durerea de picior. (armean)

      Nenorocirea nu intra decât pe usa care i-am deschis-o. (chinez)

       Nu i se pare castronul fierbinte celui care are mâinile înghetate. (chinez)

      Celui ce stie sa astepte, timpul îi deschide portile. (chinez)

      A nu cunoaste niciodata suferinta – aceasta este saracia omulu i! (chinez)

      Când se închide rana uiti de suferinta. (chinez)

      Daca nu suportam sa traim printre oameni, atunci cu cine ne vom însoti? (chinez)

      Când nu-ti place mâncarea, o dai la câini; când nu-ti place un om trebuie sa-l suporti. (coreean)

      Petrece o zi, petrece înca o zi în preajma celui care are necazuri. (egiptean)

      Suferinta mica te face sa strigi, suferinta mare este muta. (indian)

      Nu a trecut bine boala ca a si uitat de medic. (indochina)

      Frânghia de la galeata distruge cu timpul marginea putului. (japonez)

      Cu fiecare paguba înveti ceva în plus. (persan)

      Boala grea cu leacuri amare se vindeca. (persan)

      Rabdarea este amara, dar da roade dulci. (persan)

      Rabdarea îndragostitului e ca apa în sita. (persan)

      Durerea altuia e ca zapada de anul trecut. (persan)

      Cine aduce mereu câte o roaba de pamânt, cu timpul poate ridica un munte. (persan)

      Fiecare pierdere este un avertisment. (turc)

      Nu te nelinisti pentru raul de anul viitor. (turc)

      Cap fara durere nu are decât sperietoarea din bostanarie. (turc)

      Când te strânge încaltamintea toata lumea ti se pare strâmta. (turc)

      Cine a vazut moartea este multumit si cu boala. (turc)

      Pregateste-te de nenorociri înainte ca ele sa apara. (turc)

      Cel mai scurt drum pentru atingerea telului propus este rabdarea. (turc)

      Piatra care se rostogoleste din loc în loc nu prinde muschi.
Multi si-au marit nenorocirea din cauza ca n-au stiut s-o suporte. Mai mult decât întâmplarea sau norocul, le-a fost potrivnic (propriul) lor caracter. (Accius)

       E util sa devii întelept prin durere. (Aeschylus)

       Cei nefericiti se mângâie când vad pe altii suferind mai mult decât ei. (Aesopus)

      Omul sa se gândeasca mereu la toate cele omenesti. (Cicero)

      Nu exista durere, pe care timpul sa n-o micsoreze si sa o atenueze. (Cicero)

      Anticiparea nenorocirilor viitoare atenueaza sosirea lor, caci le vedem cu mult înainte de a veni. (Cicero)

      Mereu ma gândeam la nenorociri posibile, înfatisându-mi în minte fie pribegia departe de tara mea, fie o moarte prematura, sau alte nenorociri, pentru ca, în caz ca mi s-ar întâmpla ceva din cele ce presupuneam, sa nu ma consume mai tare durerea abatuta pe neasteptate. (dupa Cicero)

     Facem viata si mai mizerabila deplângând-o. (Cicero)

     Dascalul nebunilor nu este cuvântul, ci nenorocirea. (Democrit)

     Este maret sa te gândesti la datoria ta chiar atunci când esti nenorocit. Maxima aceasta are caracterul unei recomandari facute tuturor acelora care, în nenorocire, sunt înclinati a reactiona prin instincte, nu prin constiinta si puterea lor morala. (Democrit)

      Fixeaza-ti în minte o regula si un ideal de purtare carora sa te conformezi riguros, atât în singuratate, cât si între oameni. (Epictet)

      Adu-ti aminte ca esti un actor într-o drama care-i asa cum vrea cel care te instruieste în ea: scurta sau lunga. Daca el vrea ca tu sa joci rolul unui cersetor, cauta sa-l joci bine si pe acesta; tot astfel daca el vrea sa fii în rolul unui infirm, al unui dregator sau al unui simplu particular. Caci datoria ta este aceasta: sa joci bine rolul ce ti s-a dat; alegerea rolului apartine altuia. (Epictetus)

      Nu cere sa se întâmple lucrurile dupa cum vrei, ci voieste-le asa cu se întâmpla; si-ti va merge bine. (Epictetus)

      Nici un muritor nu trece prin viata neatins, fara sa plateasca. (Eschil)

      Nu slabi frânele, când îti merge bine; iar în restriste tine-te de speranta înteleapta. (Euripides)

      Suferinta îi reda prostului bunul simt. (Hesiod)

      De obicei nenorocirea da pe fata caracterul, iar fericirea îl ascunde. (Horatius)

      Daca poti suporta totul, atunci si trebuie! (Iuvenalis)

      De aceea mai ales trebuie observat omul în primejdii pline de risc si de cunoscut în restriste cine e. Caci abia atunci scoate el din fundul sufletului vorbe adevarate; masca este îndepartata si ramâne numai realitatea. (Lucretius)

     Sa-ti spui dis-de-dimineata: voi întâlni un indiscret, un neobrazat, un invidios, un egoist. (Marc Aureliu)

     Nu da cu piciorul în cel nefericit, caci soarta este comuna (tuturor). (Menander)

     M-am învatat minte uitându-ma la nenorocirile altora. (Menander)

     Învata compatimirea din (propria) patimire. (Philemon)

      Sa ne multumim cu ce avem, fara a face comparatii; niciodata nu va fi fericit acela pe care-l va chinui fericirea mai mare a altuia. (Seneca)

      Trebuie sa ne gândim la toate si sa ne întarim sufletul împotriva celor ce s-ar putea întâmpla. (Seneca)

      Ce multe lucruri neasteptate au venit! Ce multe lucruri asteptate nu s-au ivit niciodata! (Seneca)

      Înteleptul, atent si aparat împotriva oricarui atac, nu da înapoi în fata atacului saraciei, al jalei, al infamiei, sau al durerii. (Seneca)

      Nu trebuie sa revolte ne nimic din toate acestea. Am intrat într-o lume în care trebuie sa traim dupa aceste legi. (Seneca)

       Toate, din pricina carora gemem, de care ne îngrozim, sunt tributuri ale vietii. (Seneca)

       În felul acesta îsi va desfasura înteleptul virtutea: daca-i va fi îngaduit, în bogatie, daca nu, în saracie; daca va putea, în patrie, daca nu, în exil; daca va putea ca comandant, daca nu, ca soldat; daca va putea, voinic, daca nu, slab. Orice soarta va avea, el va face din ea ceva memorabil . (Seneca)

      Niciodata cel desavârsit si care a dobândit virtutea nu blestema soarta. Niciodata el nu primeste posomorât întâmplarile. (Seneca)

      Dupa cum cei care calatoresc pe mare pe timp frumos au pregatite si cele necesare pentru caz de furtuna, tot asa cei chibzuiti îsi pregatesc în prosperitate masurile pentru caz de nenorocire. (Socrates)

       Toate sunt bune la timpul lor. (Sophocles)

       Nenorocirea îl gaseste în cele din urma pe acela pe lânga care a trecut adesea. (Syrus)

       Unde simte cineva durere, acolo îsi are îndreptat si gândul. (Stobaeus)

       Remediul nenorocirii este echilibrul sufletesc. (Syrus)

      Toti trebuie sa se gândeasca, tocmai atunci când le merge mai bine, cum sa suporte rastristea. Cel care se întoarce dintr-o calatorie sa se gândeasca mereu la primejdii: la paguba, la vreo greseala a fiului, la moartea sotiei, la boala fiicei; ca aceste nenorociri sunt comune tuturor, ca nu cumva vreuna din ele sa constituie o surpriza pentru sufletul sau; iar tot ce se întâmpla împotriva asteptarii s-o socoata un câstig. (Terentius)

      Când ajunge într-o situatie grea, omul neîntelept acuza destinul, fara sa-si recunoasca pacatul. (Hitopadeca)

      Îndata dupa o nenorocire, si o bucurie de tot mica ne apare însemnata. (Kusumadeva)

      Ce povara este prea grea pentru cei în stare s-o duca? Ce e departe pentru cei energici? Care tara e straina pentru cei învatati? Cine-i dusmanos fata de acela care-i vorbeste cu prietenie? (Pancatantra)

      Si mintea poate fi lovita de destin! (Pancatantra)

      Pe lumea aceasta fericirea nu se dobândeste usor, daca nu se expune corpul la suferinta. (Pancatantra)

      Prostul, care plânge pentru lucruri care nu sunt de plâns pe lumea aceasta, adauga o noua suferinta peste suferinta sa si îndura doua rele. (Pancatantra)

      Întristarea distruge mintea; întristarea distruge învatatura: întristarea distruge rezistenta: nu exista ratacire la fel ca întristarea! (Ramayana)

      Sa nu ne lasam prada descurajarii. Descurajarea este otrava cea mai puternica. Ea ucide pe cel neîntelept, ca un sarpe furios pe un copil fara minte. (Ramayana)

     Oamenii îsi creeaza multe pricini de suferinta ca sa evite suferinta; din dorinta de a dobândi fericirea, ei îsi distrug fara chibzuinta fericirea, ca si cum ar fi proprii lor dusmani. (Santideva)

     Rautatea calculata este cea mai ascutita dintre toate rautatile. (Balzac)

     Evenimentele nu sunt niciodata absolute; rezultatele lor depind numai si numai de indivizi: nenorocirea este o treapta în sus pentru crestin, o comoara pentru omul dibaci, iar pentru cei slabi o prapastie. (Balzac)

     Oamenii cumsecade nu pier niciodata daca au destula rabdare. (Balzac)

      Tot ce nu este prin noi, nu va fi pentru noi. (Balcescu)

      Ciudata-i firea omeneasca. Cu cât avem mai putina înclinatie spre martiraj, cu atât o solicitam celor din jur. (Boleslav Prus)

      Cauta mai bine sa te învingi pe tine decât soarta si sa-ti schimbi mai degraba dorintele decât ordinea lumii. (Descartes)

       Nenorocirea este cel mai bun dascal; îsi are metoda ei proprie, dar gres nu da. (Eminescu)

      Greutatile se înmultesc când ne apropiem de tinta. (Goethe)

       În neputinta, omul îsi descopera adevarata forta. (J. Wassermann)

       Nenorocirea deschide sufletul la lumini pe care prosperitatea nu le distinge. (Lacordaire)

       Fiindca sanatatea si bogatia iau oamenilor experienta nenorocirii, ele le inspira nesimtire fata de semenii lor; pe când cei împovarati de propria lor mizerie intra mai mult, prin comparatie, în aceea a altuia. (La Bruyere)

       Cine n-a suferit niciodata (din pricina) mizeriei, nu stie sa compatimeasca. (Oxenstierna)

       Compatimirea este o virtu te care nu se capata decât prin experienta; rareori o gasim la cei care nu cunosc ce-i restristea. (Oxenstierna)

       Nenorocirii îi place surpriza; ea se apropie rareori de acela care se pregateste s-o primeasca. (Oxenstierna)

       Viata aspra, transformata în obisnuinta, înmulteste senzatiile placute; viata molesitoare pregateste o multime de neplaceri…, nu exista pat tare pentru cine adoarme de îndata ce se culca. (Rousseau)

      Omul care n-ar cunoaste durerea, nu ar cunoaste nici înduiosarea omeniei, nici gingasia compatimirii. (Rousseau)

      Cel care nu are rabdare, nu are nici o filozofie. (Saadi)

      Daca vrei sa te mângâi, gândeste-te la toate relele de care esti crutat. (Saadi)

      Înca n-am vazut sfârsind fericit cineva, asupra caruia zeii revarsau darurile lor cu mâini mereu pline. (Schiller)

      Noi nu stim, în zilele noastre bune ce nenorocire ne pregateste destinul tocmai acum: boala, prigoana, saracie, mutilare, orbire, nebunie, moarte samd. (Schopenhauer)

      Mângâierea celor nenorociti este sa aiba tovarasi de suferinta. (Spinoza)
Putine nenorociri sunt fara scapare; disperarea este mai înselatoare decât speranta. (Vauvenargues)

     Bucuria si durerea masoara rau orele; prima le face secunde, cealalta secole. (Victor Hugo)

      N-am nimic de oferit decât sânge, munca lacrimi si sudoare. (Sir Winston Churchil)